Cristian Diaconescu

Propunerea UDMR și reacțiile politicienilor

| 1 Comment

 

Interesante reacțiile zonei politice în legătură cu propunerea UDMR privind legiferarea unui statut special în ținutul secuiesc!

Pare-se că politicienii cu mintea la campanie nu găsesc decât argumente de fațadă, fie revolta ponderată în așa fel încât să dea bine și la sentimentul național românesc, dar și la potențialul electorat maghiar, tradițional reticent la candidații de stânga, fie intelectualismul lejer” care expediază superior astfel de teme calificând reacțiile ca exagerat exaltate.

Domnul Kelemen Hunor astăzi Viceprim-ministru al Guvernului României – politician elegant lipsit de componenta agresiv radicală caracteristică multor politicieni europeni care se revendică din zona mesajului extremist – propune societății românești un proiect vizând segregarea administrativă a unei zone geografice, deocamdată incertă ca întindere teritorială din țara noastră.

Acest statut a fost lansat în ziua organizării referendumului pentru independența Scoției. Dincolo de intenția evidentă de a capitaliza posibilul succes al referendumului din Scoția, UDMR a încercat să demonstreze faptul că politica regională funcționează în Europa, identitățile naționale nu mai sunt fixe, iar nivelul de disponibilitate al statelor la astfel de idei de autodeterminare ar fi direct proporțional cu dorința lor de a păstra stabilitatea internă.

Însă ceea ce este specific românesc și în egală măsură straniu în această inițiativă este modul de propune public acest demers. Unul dintre principiile fundamentale pe baza căruia funcționează Guvernul României este răspunderea politică solidară. Adică fiecare membru al Guvernului este solidar cu toți ceilalți atunci când face o propunere de act normativ. Pentru greșeala unuia pot fi demiși toți ceilalți deoarece această greșeală privește întregul cabinet.

Statutul special privind ținutul secuiesc ar putea afecta suveranitatea și integritatea teritorială a României. De aceea în vederea unei dezbateri publice așa cum dorește UDMR ar fi util să știm cine inițiază formal acestă idee. Avem deci dreptul să ne întrebăm dacă Guvernul se solidarizează cu Viceprim-ministrul Hunor așa cum de altfel ar fi normal din perspectiva funcționării puterii executive, sau se disociază de ceea ce a fost calificat ca fiind o eroare chiar de membrii Guvernului și domnul Hunor pleacă din Guvern cu tot cu statutul ținutului secuiesc.

Până când se va întâmpla acest lucru putem constata că Guvernul României prin vocea Viceprim-ministrului său promovează o serie de idei care pot ridica semne de întrebare în legătură cu nivelul minimal al instruirii juridice dar și al bunului simț politic. Astfel, ca urmare a acestui proiect:

  • Cetățenii români din anumite zone ale țării devin comunitate etnică în propria țară;
  • Ar trebui să existe zone în România unde deciziile Curții Constituționale nu mai sunt obligatorii;
  • Consiliile regionale pot contesta legile, ordonanțele și ordonanțele de urgență adoptate de Guvern dacă le consideră inaplicabile;
  • Drumurile, căile ferate, podurile, pădurile, ochiurile de apă, adică întregul domeniu public, vor fi preluate automat din patrimoniul statului și vor fi incluse în proprietatea regiunii.

Exemplele pot continua, dar mă întreb aproape cu amuzament cum ar reacționa David Cameron dacă un ministru britanic ar enunța în spațiul public un astfel de proiect legislativ, sau dacă Mariano Rajoy ar fi gata să considere autodeterminarea Cataloniei (regiune a Spaniei asupra căreia va exista o consultare în această toamnă) doar un subiect de campanie electorală.

Aceste teme nu sunt noi. În 2001, idei asemănătoare au apărut în poziția Budapestei privind certificatul de maghiar și în 2008 în propunerea UDMR privind legea statutului minorităților. În ambele situații, Comisia de la Veneția pentru democrație prin drept a dat răspunsurile corecte, infirmând existența oricărei baze juridice europene și democratice în ceea ce privește propunerile menționate.

Recent ca răspuns la inițiativa cetățenească a UDMR sprijinită de Ungaria, Comisia Europeană a reiterat faptul că legislația europeană nu poate fi asociată la astfel de propuneri revenind statelor naționale dreptul, dar și obligația de a reglementa statutul identitar al minorităților naționale.

Și interesant este faptul că România este printre puținele state care nu are definită minoritatea națională deoarece UDMR s-a opus categoric.

Dincolo de momentul electoral nu putem scăpa din vedere faptul că sprijinirea separatismului pe criterii etnice reprezintă astăzi motivul pentru o agresiune reală prin care se schimbă frontierele de stat la câteva sute de kilometri de noi.

Povestea cu statutul ținutului secuiesc nu se va termina odată cu campania electorală. Viitorul Președinte va fi, constituțional, titularul asumării tuturor răspunsurilor privind ideea UDMR și de capacitatea sa de reacție va depinde fermitatea sau dimpotrivă slăbirea statului român.

Astăzi de frică să nu spună prostii și încercând să joace la toate capetele posibile candidații la Președinție se mulțumesc să fie prudenți.

În 1918, România, într-un moment de inflexiune a fost binecuvântată cu oameni de stat care au folosit prăbușirea unui imperiu pentru construirea unui stat unitar și independent. Astăzi pe o temă corelată cu acel moment istoric politicianul” român se ascunde.

 

 

One Comment

  1. Poate aici mai cititi:

    Cateva lucruri cred ca importante: a) Presedintele a sezizat practic in mod public Parchetul militar in finalul ultimei sale conferinta de presa de la Cotroceni;
    b) Funar a facut o contestatie evident sortita respingerii fiind in afara termenului acceptabil suplimentar CCR nu ar putea raspunde decat la o sezizare privind un caz dovedit si nu unul prezumat, oricate probe de suspiciune ar fi si sunt destule
    c) Rezulta clar ca asupra incompatibilitatii dlui Ponta din perioada cand ar fi fost simultan magistrat si ofiter acoperit – incompatibilitate evidenta orice sofisme ar face suspectul de coruptie adica dl Harnagea si altii ca el si asupra careia fiind produsa cu incalcarea constitutiei valabile in epoca, desigur ca pe o speta in curs CCR sezizata ar fi obligata sa se pronunte- trebuie sa se autosesizeze (azi fiind deja sesizat de Presedinte) Parchetul Militar, caci exista suficiente motive de suspiciune intemeiata privind aceasta posibila incalcare a constitutiei de catre SIE si de catre dl Ponta.
    d) Desigur intr-un stat care nu respecta legea nu ma pot astepta sa se intample acestea

Leave a Reply

Required fields are marked *.